Recent, domnul Ambasador Chen Feng a acordat un interviu revistei românești Economistul, pe care îl puteți citi în întregime mai jos:
Domnule Ambasador, de-a lungul ultimelor decenii, China a înregistrat o dezvoltare economică rapidă și o stabilitate socială de durată, devenind a doua putere economică a lumii, cu o influență globală în creștere. Cum apreciați perspectivele de dezvoltare economică și socială a Chinei în continuare și ce rol va juca China pe scena internațională în viitor?
În ultimii ani, China a reprezentat un important „stabilizator” al economiei mondiale. În calitate de a doua putere economică a lumii, China a menținut o contribuție de aproximativ 30% la creșterea economică mondială și este principalul partener comercial pentru peste 150 de țări și regiuni. De asemenea, s-a clasat timp de mai mulți ani consecutiv pe primul loc în lume la comerțul cu bunuri și pe al doilea loc la importuri. În pofida unui mediu extern complex și în continuă schimbare, economia Chinei a continuat să reziste presiunilor și să mențină o tendință de dezvoltare stabilă și pozitivă, astfel că în primele trei trimestre ale acestui an, PIB-ul Chinei a înregistrat o creștere anuală de 5.2%, în timp ce valoarea adăugată a industriei la scară largă a crescut cu 6.2%, iar valoarea adăugată a sectorului serviciilor a înregistrat o creștere de 6,9%.
Recent, cea de-a patra Sesiune Plenară a celui de-al XX-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez a examinat și adoptat recomandările privind elaborarea Planului de Dezvoltare Economică și Socială al Chinei pentru perioada celui de-al cincisprezecelea Plan Cincinal, realizând astfel proiectarea strategică de nivel înalt pentru dezvoltarea economică și socială a țării în următorii cinci ani. Economia Chinei dispune de o reziliență puternică, un potențial considerabil și o vitalitate solidă, iar țara accelerează tranziția de la etapa creșterii rapide la etapa dezvoltării de înaltă calitate. Vom continua să aprofundăm reforma și deschiderea, să promovăm inovația tehnologică, să avansăm tranziția verde și cu emisii scăzute de carbon, să consolidăm eforturile privind prosperitatea comună și să urmărim o dezvoltare mai echilibrată și mai durabilă. Odată cu avansarea noii revoluții tehnologice și a transformărilor industriale, capacitatea de inovare și competitivitatea industrială ale Chinei vor continua să se îmbunătățească, oferind economiei mondiale un plus de stabilitate și siguranță.
China reprezintă un factor de certitudine într-un sistem mondial multipolar și o forță constructivă într-o lume aflată în transformare. China rămâne angajată pe calea dezvoltării pașnice, apără cu fermitate sistemul internațional având ONU în centru și ordinea internațională bazată pe dreptul internațional, contribuind activ la construirea unei comunități cu un viitor comun pentru omenire. China este dispusă să colaboreze cu toate statele, inclusiv cu România, pentru a aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă și pentru a răspunde împreună provocărilor globale precum schimbările climatice, securitatea energetică și sănătatea publică, promovând pacea durabilă și prosperitatea comună la nivel mondial.
România și China au avut, timp de decenii, o relație economică și diplomatică solidă, bazată pe încredere și parteneriat. Cum vedeți, din perspectiva Beijingului, actualul nivel al relațiilor bilaterale și care sunt domeniile unde considerați că trebuie reconstruită această legătură?
România a fost cea de-a treia țară din lume care a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză. De-a lungul celor 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, cele două state s-au tratat întotdeauna cu respect reciproc și pe baze de egalitate, iar relațiile bilaterale au cunoscut o evoluție stabilă și ascendentă. România este al patrulea partener comercial al Chinei în regiunea Europei Centrale și de Est, iar volumul comerțului bilateral cu bunuri a depășit pragul de 10 miliarde USD timp de patru ani consecutiv. Ambele părți au înființat centre culturale în capitalele lor, iar China a deschis cinci Institute Confucius în România, facilitând schimburi culturale frecvente între cele două țări. De la sfârșitul anului trecut, China a implementat o politică unilaterală de scutire a vizei pentru 30 de zile pentru cetățenii români, iar recent partea chineză a prelungit această măsură până la 31 decembrie 2026. Ca urmare, numărul turiștilor și al oamenilor de afaceri români care călătoresc în China a înregistrat o creștere semnificativă.
În perioada următoare, îmi doresc ca cele două părți să intensifice vizitele, consultările și schimburile la toate nivelurile, să consolideze mecanismele de cooperare în diverse domenii, să dezvolte proiecte pragmatice noi și să aprofundeze înțelegerea reciprocă dintre popoarele celor două țări, pentru a impulsiona Parteneriatul Amplu de Prietenie și Cooperare dintre China și România către noi progrese.
Companiile chineze au investit puternic în Europa de Sud-Est, inclusiv prin inițiativa Belt and Road. România a fost inițial parte a acestui dialog, dar a pierdut teren. Există intenția Chinei de a redeschide discuțiile pentru proiecte strategice pe teritoriul românesc?
China a considerat întotdeauna promovarea conectivității și construirea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road drept o platformă esențială pentru stimularea dezvoltării regionale, facilitarea comerțului și investițiilor, precum și îmbunătățirea interconectivității infrastructurii. China este dispusă să împărtășească oportunitățile generate de deschiderea externă de nivel înalt cu toate statele lumii, inclusiv cu România. Până în prezent, în România sunt înregistrate aproximativ 14.000 de companii chineze, cu un volum al investițiilor ce depășește 2 miliarde de dolari. Numărul companiilor chineze care vin anual în România pentru evaluări și investiții este în creștere, acestea considerând în general că România dispune de un potențial semnificativ de cooperare în domenii precum energia regenerabilă, industria manufacturieră, tehnologia informației, serviciile comerciale, precum și infrastructura de transport. Prin urmare, din perspectiva părții chineze, rămânem deschiși cooperării strategice și investițiilor în România. Totuși, decizia privind lansarea și modul de implementare a proiectelor majore depinde de o serie de factori reali — inclusiv politicile și mediul de reglementare din România, fezabilitatea comercială a proiectelor și rentabilitatea economică. Așteptăm cu interes ca partea română să participe mai activ la construirea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road, promovând implementarea unor rezultate pragmatice în domeniul economic și comercial, care să aducă beneficii tangibile pentru popoarele celor două țări.
România are un deficit semnificativ de investiții în infrastructura de transport și energie. Există interes din partea companiilor chineze pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, energetică sau portuară în România?
În ultimii ani, companiile chineze au realizat în Europa numeroase proiecte de infrastructură rutieră, poduri, porturi și energie. Calea ferată Ungaria–Serbia, podul Pelješac din Croația și portul Pireu din Grecia au devenit proiecte de renume ale cooperării dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, precum și lucrări emblematice ale Inițiativei Belt and Road. Companiile chineze au înregistrat progrese semnificative în cadrul a două proiecte de construcție rutieră din România; mai multe centrale fotovoltaice și proiecte de stocare a energiei au fost, de asemenea, finalizate cu succes. Negocierile pentru proiecte noi sunt în plină desfășurare, iar tot mai multe companii chineze își arată interesul pentru investiții în proiectele de infrastructură din România.
România este situată la „Poarta de Est” a Europei și are un potențial enorm de a conecta Europa cu Asia. Este un nod important și un partener firesc în dezvoltarea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road. Dacă întreprinderile chineze ar putea participa mai amplu la construcția infrastructurii României, acest lucru ar spori considerabil nivelul de conectivitate al țării și ar stimula puternic dezvoltarea economică. Sperăm ca partea română să creeze un mediu de piață echitabil, deschis și nediscriminatoriu pentru participarea companiilor chineze la cât mai multe proiecte de infrastructură din România.
În contextul tranziției verzi, România are nevoie de investiții în producția și stocarea energiei, eficiență energetică și tehnologii verzi. Ce soluții sau parteneriate ar putea propune China, având în vedere experiența și capacitatea sa tehnologică?
Pe fondul creșterii accelerate a cererii internaționale pentru produse și tehnologii verzi și cu emisii reduse, China — în calitate de cea mai mare piață a energiei regenerabile și cel mai mare producător de echipamente din lume — continuă să furnizeze un volum important de echipamente și produse de energie curată, contribuind puternic la transformarea globală verde și cu emisii scăzute. În 2024, capacitatea globală nou instalată de energie regenerabilă a atins 4.448 GW, China reprezentând aproximativ 40%. Produsele chinezești din domeniul energiei eoliene și fotovoltaice sunt exportate în peste 200 de țări și regiuni, reducând semnificativ costurile globale ale utilizării energiei curate. De asemenea, China cooperează cu peste 100 de țări și regiuni în proiecte de energie verde, contribuind în mod eficient la rezolvarea unor probleme precum dificultățile de alimentare cu energie și prețurile ridicate la electricitate. Se poate spune că producția verde a Chinei ajută în mod concret statele lumii să-și atingă obiectivele de reducere a emisiilor și să accelereze tranziția verde. Potrivit rapoartelor Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, în ultimul deceniu, costul mediu nivelat al energiei pentru proiectele eoliene și fotovoltaice la nivel global a scăzut cu peste 60%, respectiv 80% — datorită, în mare parte, inovației continue și rolului de lider al Chinei în domeniul energiei verzi. China își demonstrează, prin acțiuni concrete, înalta responsabilitate față de dezvoltarea globală și viitorul planetei.
În ultimii ani, România a promovat cu determinare tranziția verde și cu emisii scăzute, adoptând o serie de politici pentru susținerea dezvoltării energiei verzi. Economia verde este dinamică și plină de potențial, iar companiile chineze participă activ la proiectele de energie verde din România. Cooperarea bilaterală decurge fără probleme și a generat rezultate remarcabile. Există încă un spațiu amplu pentru cooperare practică între China și România în domeniul energiei verzi. China este dispusă să colaboreze cu România pentru valorificarea avantajelor complementare, astfel încât capacitățile sale de producție de înaltă calitate să continue să sprijine dezvoltarea verde a României și să aducă beneficii reale popoarelor celor două țări.
În domeniul sănătății și biotehnologiei, China a demonstrat o capacitate remarcabilă de inovare și producție. Există oportunități de cooperare în producția de medicamente, echipamente medicale sau digitalizarea sistemului sanitar românesc?
Sănătatea și bunăstarea oamenilor sunt în strânsă corelație cu dezvoltarea economică, stabilitatea socială și fericirea fiecărei familii. Protejarea sănătății cetățenilor ambelor țări este o responsabilitate și o obligație comună a Chinei și a României. Inovația tehnologică este un mijloc important de a sprijini progresul medical și de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea. În ultimii ani, China a înregistrat progrese semnificative în medicină, farmacie, sistemul public sanitar și dispozitive medicale. De asemenea, România a înregistrat progrese remarcabile în digitalizarea sistemului său sanitar. Cooperarea dintre China și România în acest domeniu este în conformitate cu interesele și preocupările comune ale ambelor părți.
În mai 2021, președintele Xi Jinping a lansat inițiativa de a construi împreună o comunitate globală a sănătății accesibile pentru toți. Acesta a propus accesul comun la resursele medicale de înaltă calitate sau realizările științifice și tehnologice din domeniul sănătății, precum și aprofundarea schimburilor în domeniul cultural și sanitar, oferind îndrumări pentru cooperarea internațională în domeniul tehnologiilor medicale și de sănătate. În prezent, China și România au desfășurat deja o serie de cooperări practice, cum ar fi construirea Laboratorului Comun pentru Recuperare folosind Roboți Inteligenți și a Centrului de Medicină Tradițională Chineză. În ultimii doi ani, China a sprijinit, de asemenea, peste 30 de medici și cercetători români să meargă în China pentru instruire și schimb de experiență în tehnici de diagnostic și tratament din medicina tradițională chineză. Ambele țări au perspective multiple de cooperare în medicina tradițională chineză, dispozitive medicale și asistență medicală digitală și pot explora în continuare alte oportunități pe baza cercetărilor comune anterioare și a schimburilor de experiență.
România importă masiv produse finite din China, dar exportă foarte puțin. Cum putem echilibra balanța comercială? Există posibilitatea ca firmele chineze să investească în capacități de producție locală, destinate piețelor regionale din UE?
În ultimii ani, cooperarea economică și comercială dintre China și România a înregistrat rezultate încurajatoare. Tot mai multe companii chineze investesc în România în domenii precum energia verde, industria prelucrătoare și serviciile comerciale, contribuind cu venituri fiscale importante, generând numeroase locuri de muncă și având un impact pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale a României și asupra bunăstării populației. Pe măsură ce globalizarea economică și specializarea lanțurilor de producție continuă să se adâncească, este de așteptat ca tot mai multe întreprinderi chineze să fie dispuse să investească activ în dezvoltarea unor capacități locale de producție orientate către piața regională a Uniunii Europene.
Diferențele de metodologie statistică dintre cele două părți au amplificat într-o anumită măsură „efectul de dezechilibru” al comerțului bilateral. În 2024, statisticile chineze indicau importuri din România în valoare de 4,12 miliarde USD, în timp ce statisticile românești raportau exporturi către China de 780 milioane USD. China aplică principiul „țării de origine”, iar România utilizează principiul „țării de expediere”. De pildă, multe produse pe care România le exportă către China sunt transportate mai întâi în Germania sau Țările de Jos pentru procesare ori depozitare, înainte de a fi expediate mai departe. În statistica românească, acestea apar drept „exporturi către Țările de Jos”, iar în statistica chineză sunt înregistrate ca „importuri din România”. Astfel de diferențe sunt frecvente în interiorul UE și reprezintă variații metodologice normale. Ele arată însă că exporturile reale ale României către China sunt mai mari decât sugerează cifrele brute și evidențiază rolul tot mai important al României în lanțul de aprovizionare UE–China. În același timp, indiferent de sursa datelor, comerțul sino-român a crescut constant în ultimii cinci ani, reflectând complementaritatea economiilor celor două țări și diversificarea oportunităților de cooperare.
În perioada următoare, China și România ar trebui să aprofundeze înțelegerea reciprocă, să consolideze încrederea și să stimuleze dinamismul cooperării, pentru a promova o dezvoltare echilibrată și sănătoasă a comerțului bilateral. Ambele părți pot acționa pentru îmbunătățirea nivelului de liberalizare și facilitare a comerțului, întărirea comunicării dintre autoritățile vamale și de control sanitar-veterinar, precum și avansarea semnării unor noi acorduri de acces pe piață pentru produsele agricole competitive ale României. Ambasada Chinei în România este pregătită să ofere sprijin companiilor românești în procesul de obținere a certificărilor necesare pentru exportul către China. Totodată, cele două țări pot încuraja o interacțiune mai strânsă între companii, pot promova cooperarea în lanțurile industriale și de aprovizionare și pot susține investițiile reciproce, folosind investițiile ca instrument de echilibrare a comerțului. De asemenea, China și România pot extinde domeniile de cooperare reciproc avantajoasă prin valorificarea avantajelor competitive ale produselor românești — precum produsele agricole, componentele auto, cosmeticele și articolele textile — și prin sprijinirea companiilor românești să acceseze piața chineză prin platforme precum China International Import Expo, Târgul de la Canton și Expoziția China–Europa Centrală și de Est. În egală măsură, cele două părți ar trebui să se concentreze pe noile tendințe ale dezvoltării verzi și transformării digitale, explorând potențialul comercial al unor domenii emergente precum energia verde, comerțul electronic transfrontalier, inteligența artificială și economia digitală, astfel încât tot mai multe produse competitive să poată intra pe piețele ambelor țări, într-un spirit de beneficii reciproce. În final, China și România trebuie să contribuie împreună la crearea unui mediu favorabil dezvoltării, prin soluționarea promptă a blocajelor comerciale și prin facilitarea schimburilor de afaceri, inclusiv prin eliminarea dificultăților legate de obținerea vizelor pentru oamenii de afaceri chinezi și prin relaxarea condițiilor de acces pe piață de ambele părți, astfel încât să se construiască un mediu de afaceri deschis, echitabil, corect, nediscriminatoriu și predictibil.
În prezent, cooperarea universitară și tehnologică dintre România și China este modestă comparativ cu anii 2000. Ar putea Ambasada promova reluarea programelor de burse, centre de inovare și transfer tehnologic între universități și companii?
China și România au semnat în anul 1953 primul lor acord interguvernamental privind cooperarea în domeniul științei și tehnologiei. În cadrul acestui acord au fost organizate 43 de reuniuni bilaterale, iar guvernele celor două state au finanțat în comun mii de proiecte de cooperare. Cu toate acestea, după expirarea acordului în 2018, acesta nu a mai fost reînnoit, ceea ce a afectat schimburile și colaborarea dintre oamenii de știință chinezi și români. Ambasada Chinei în România a depus în mod constant eforturi pentru promovarea reînnoirii acordului, însă atingerea acestui obiectiv necesită, în egală măsură, implicarea guvernului român. Suntem convinși că, prin eforturile comune ale ambelor părți, cooperarea interguvernamentală în domeniul științei și tehnologiei va putea fi reluată cât mai curând, oferind un sprijin stabil și de încredere pentru proiectele derulate de cercetătorii din cele două țări.
În paralel, Inițiativa Belt and Road și mecanismul de cooperare China–Țările din Europa Centrală și de Est oferă, de asemenea, numeroase oportunități de colaborare științifică și tehnologică. De exemplu, laboratorul comun de cooperare agricolă China–România din cadrul Inițiativei Belt and Road, deja operațional, a demonstrat și promovat în România tehnologii precum serele solare chinezești care sunt eficiente energetic, obținând rezultate foarte bune. „Centrul de Transfer Tehnologic China–Europa Centrală și de Est” oferă o platformă de schimb de informații pentru instituțiile de cercetare și companiile celor două părți, facilitând colaborarea dintre mediul academic, sectorul industrial și cercetare, precum și transferul transfrontalier de tehnologie. Sperăm ca instituțiile de cercetare din România să participe activ la aceste mecanisme multilaterale de cooperare și îi încurajăm să prezinte sugestii și nevoi specifice. Ambasada va continua să ofere sprijin și să promoveze o colaborare pragmatică.
Excelență, cum ați descrie, din perspectivă strategică, noua etapă de cooperare economică dintre China și România și care considerați că sunt principalele direcții de dezvoltare pe care le putem consolida împreună în perioada următoare?
Consider că relațiile economice dintre China și România pătrund într-o nouă etapă, caracterizată printr-un grad mai ridicat de maturitate, pragmatism și beneficii reciproce. De-a lungul celor șaptezeci și șase de ani de relații diplomatice, cele două țări au respectat constant principiile respectului reciproc, egalității și cooperării avantajoase, iar colaborarea în domenii precum cel politic, economic și cultural s-a aprofundat continuu. În prezent, în fața transformărilor globale profunde din această perioadă, relațiile economice sino-române evoluează treptat de la comerțul tradițional de bunuri către forme de cooperare de nivel superior, precum colaborarea industrială, investițiile și inovarea tehnologică.
China și România dispun de perspective ample de cooperare în comerț, investiții, știință și tehnologie. În ceea ce privește comerțul, România este unul dintre principalii producători și exportatori de cereale ai Europei, cunoscută drept „Grânarul Europei”, iar domeniul agricol oferă un potențial vast pentru cooperare. Cele două țări pot lucra împreună pentru a promova exportul către China al produselor agricole românești cu avantaj competitiv. De asemenea, România are o cerere puternică pentru produse precum automobile, echipamente pentru energie verde, electrocasnice, telefoane mobile și alte produse electronice de consum, precum și pentru comerțul electronic transfrontalier — sectoare care contribuie în mod semnificativ la creșterea schimburilor comerciale bilaterale. În domeniul investițiilor, numărul companiilor chineze care vin în România pentru a analiza oportunități investiționale este în creștere rapidă. Principalele domenii de interes includ energia verde, întrucât România dispune de resurse eoliene și solare bogate și de politici favorabile, ceea ce oferă o dinamică puternică economiei verzi; tehnologia informației și comunicațiilor, unde România beneficiază de o forță de muncă bine pregătită, de numeroși specialiști IT și de o cerere tot mai mare pentru transformarea digitală; precum și industria manufacturieră în cadrul căreia România prezintă avantajul costului forței de muncă în comparație cu celelalte state europene și un rol important în lanțurile de aprovizionare și producție europene, având sectoare mature precum industria auto, producția de componente electronice și procesarea alimentară. În ceea ce privește cooperarea științifică și tehnologică, cele două țări pot întări colaborarea aprofundată și schimbul de cunoștințe între instituțiile de cercetare în domenii de interes global comun, precum inteligența artificială, schimbările climatice, sănătatea publică și securitatea alimentară. Prin inovare tehnologică, China și România pot contribui la găsirea de soluții pentru provocările globale actuale.