Pe 22 octombrie, domnul Ambasador Chen Deng a acordat un interviu în exclusivitate postului Radio România, care a fost difuzat pe 25 octombrie. Mai jos puteți citi întregul interviu:
Întrebarea 1: Bună ziua, domnule Ambasador! Vă rugăm să ne vorbiți despre semnificația majoră a celei de-a 76-a aniversări a Zilei Naționale a Republicii Populare Chineze. Cum este sărbătorită Ziua Națională în China și de către instituțiile chineze din străinătate?
Domnul Ambasador Chen: Pentru orice țară, Ziua Națională are o semnificație istorică și actuală deosebit de importantă. Pe 1 octombrie 2025, am sărbătorit 76 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze. După cum știm, China este o civilizație cu o istorie de peste cinci milenii, care a dat lumii o cultură strălucitoare și un patrimoniu spiritual de neprețuit. În epoca modernă, țara a traversat o perioadă dificilă, devenind treptat o societate semicolonială și semifeudală, iar poporul chinez a îndurat suferințe cumplite. În urmă cu 76 de ani, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, poporul chinez a dus o luptă îndelungată și plină de sacrificii, reușind să întemeieze noua Chină, să obțină independența națională și eliberarea poporului, astfel deschizând un nou capitol în istoria dezvoltării țării. De atunci, sub aceeași conducere, China a urmat calea muncii asidue, a inovării și a încrederii în propriile forțe. Rezultatele sunt evidente: țara a înregistrat progrese impresionante, recunoscute pe plan internațional, iar națiunea chineză se află astăzi pe drumul marii sale reînnoiri.
Cu prilejul celei de-a 76-a aniversări a Zilei Naționale, China își reafirmă angajamentul de a aprofunda în mod cuprinzător reformele și de a promova cu hotărâre o dezvoltare de înaltă calitate. Zilele acestea, are loc la Beijing cea de-a patra sesiune plenară a celui de-al XX-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez. Reuniunea are ca obiectiv elaborarea propunerilor pentru cel de-al cincisprezecelea Plan Cincinal al Chinei, un document de importanță majoră, care va orienta China către progrese semnificative în atingerea obiectivului de modernizare socialistă.
Acum 76 de ani, odată cu înființarea Guvernului Popular Central al Republicii Populare Chineze, acesta a înlocuit vechiul guvern al Chinei și a devenit singurul guvern legitim care reprezintă întreaga țară. Deși, ulterior, ambele maluri ale strâmtorii Taiwanului au fost angrenate într-o opoziție politică îndelungată, suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei nu au fost niciodată divizate. Statutul Taiwanului ca parte intrinsecă a teritoriului chinez nu s-a schimbat niciodată. Vom aprofunda schimburile și cooperarea între cele două maluri ale Strâmtorii Taiwan, ne vom opune ferm acțiunilor separatiste pentru ‘independența Taiwanului’ și oricărei ingerințe a forțelor externe, apărând suveranitatea națională și integritatea teritorială a țării.
Cu puțin timp înainte de Ziua Națională din acest an, China a comemorat cu solemnitate cea de-a 80-a aniversare a victoriei poporului chinez în Războiul de Rezistență împotriva Agresiunii Japoneze și în Războiul Mondial Antifascist. Această comemorare urmărește să păstreze vie memoria istoriei, să cinstească eroii căzuți, să prețuiască pacea și să deschidă drumuri pentru viitor. Pentru a face față schimbărilor accelerate de la nivel internațional, China promovează cu tărie valorile comune ale întregii omeniri, susține cu consecvență multilateralism autentic, acționează pentru punerea în aplicare a celor patru inițiative globale propuse de președintele Xi Jinping — Inițiativa pentru Dezvoltare Globală, Inițiativa pentru Securitate Globală, Inițiativa Globală pentru Civilizații și Inițiativa pentru Guvernanță Globală —, urmărind, împreună cu toate națiunile lumii, construirea unei comunități cu viitor împărtășit a omenirii.
În China, Ziua Națională este sărbătorită în diverse moduri: oamenii ridică drapelul, intonează imnul și urmăresc ceremoniile oficiale. Având statutul de sărbătoare legală, statul oferă de obicei șapte zile legale libere. Anul acesta, însă, Ziua Națională a coincis cu Festivalul Mijlocului Toamnei, așa că perioada de vacanță a fost extinsă la opt zile. Potrivit statisticilor, în aceste opt zile, peste 888 de milioane de persoane au călătorit în interiorul țării, cheltuind în total aproximativ 809 miliarde de yuani. Această activitate a stimulat semnificativ economia de sărbători și a arătat cât de vie este tradiția de a călători și de a sărbători în familie în China.
Sărbătorirea Zilei Naționale este la fel de plină de viață și în străinătate. Misiunile diplomatice ale Chinei, precum și comunitățile de cetățeni chinezi organizează recepții, expoziții culturale și reprezentații artistice, sărbătorind această zi alături de guvernele și populația locală și consolidând astfel înțelegerea și prietenia internațională față de China. Ambasada Chinei la București a organizat, de asemenea, o recepție dedicată Zilei Naționale. La eveniment au participat peste 500 de invitați, printre care prieteni ai Chinei din diverse sfere de activitate din România și diplomați străini acreditați la București. În timpul recepției, participanții și-au exprimat speranța ca prietenia dintre China și România să rămână trainică peste veacuri.
Întrebarea 2: Vă rugăm să prezentați pe scurt relațiile bilaterale actuale dintre China și România.
Domnul Ambasador Chen: România a fost a treia țară din lume care a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză. De la stabilirea acestor relații în 1949, cele două țări au dat mereu dovadă de respect reciproc și de tratament egal, sprijinindu-se una pe cealaltă în chestiunile ce privesc interesele lor fundamentale. Relațiile bilaterale au trecut testul timpului și au continuat să se dezvolte constant și stabil de-a lungul anilor.
Liderii celor două țări mențin un dialog constant, prin diverse forme de comunicare, oferind astfel direcție și impuls relațiilor bilaterale dintre China și România. În luna mai a acestui an, președintele Xi Jinping i-a trimis un mesaj de felicitare domnului președinte Nicușor Dan, cu prilejul alegerii sale în funcția de președinte al României. În cadrul acestui mesaj, președintele Xi Jinping a subliniat valoarea deosebită a prieteniei tradiționale dintre China și România și a punctat faptul că, în calitate de buni prieteni și parteneri, cele două țări trebuie să consolideze dialogul, să aprofundeze consensul și să extindă cooperarea. Totodată, a îndemnat la valorificarea comună a oportunităților acestei epoci și la un efort solidar în fața provocărilor, pentru a deschide un nou capitol al prieteniei și cooperării dintre China și România, care să aducă și mai multe beneficii ambelor popoare.
România este al patrulea partener comercial al Chinei în regiunea Europei Centrale și de Est. Volumul comerțului bilateral cu bunuri a depășit pragul de zece miliarde de dolari timp de patru ani la rând, iar în anul 2024 a ajuns la 13,45 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din istorie. Tot mai multe companii chineze investesc în România, valorificând oportunitățile oferite de cooperarea de înaltă calitate din cadrul inițiativei Belt and Road și de parteneriatul dintre China și țările Europei Centrale și de Est. Aceste investiții vizează domenii precum infrastructura, energia regenerabilă, industria manufacturieră și serviciile comerciale, contribuind semnificativ la crearea de locuri de muncă și venituri fiscale pentru comunitățile locale. În același timp, tot mai multe produse românești de calitate pătrund pe piața chineză prin platforme precum Expoziția Internațională de Importuri din China și Expoziția China–Țările Europei Centrale și de Est, îmbogățind astfel viața consumatorilor chinezi.
În ultimii ani, schimburile dintre China și România în domenii precum cultura, turismul și educația au devenit tot mai strânse. Ambele părți și-au înființat Institute Culturale în capitala țării partenere, iar China a înființat deja cinci Institute Confucius în România. Cele două țări au creat laboratoare comune de cercetare- unul dedicat cooperării în domeniul agriculturii și altul dedicat dezvoltării de roboți inteligenți destinați recuperării medicale. De asemenea, specialiști din China și România au colaborat în proiecte arheologice comune, precum cercetarea siturilor culturii Cucuteni. Schimburile culturale sunt tot mai frecvente: delegații artistice și culturale vizitează regulat cele două țări, participând la festivaluri, expoziții, competiții și forumuri organizate de parteneri. Cooperarea avansează și în domeniile muzeologiei, educației și traducerii reciproce de cărți. De la sfârșitul anului trecut, China a introdus o politică de intrare fără viză pentru o perioadă de până la 30 de zile pentru cetățenii români. Ca urmare, numărul vizitelor românilor în China a crescut semnificativ, contribuind la apropierea și mai mare dintre cele două popoare.
Sunt convins că, sub îndrumarea strategică a liderilor celor două țări și prin eforturile comune ale ambelor părți, prietenia tradițională dintre China și România se va adânci necontenit, schimburile și cooperarea vor deveni tot mai strânse, iar relațiile dintre China și România vor avea un viitor și mai luminos.
Întrebarea 3: Care este viziunea dumneavoastră și cea mai importantă misiune în timpul mandatului dumneavoastră?
Domnul Ambasador Chen: Sunt cel de-al 22-lea ambasador al Chinei în România. Deși am preluat mandatul de puțin peste o lună, am simțit profund prietenia dintre popoarele ambelor țări și am remarcat potențialul imens al cooperării sino-române. Aștept cu nerăbdare să colaborez cu prietenii români din toate domeniile pentru a promova cooperarea și dialogul dintre cele două țări pe toate planurile și pentru a aduce noi contribuții cauzei prieteniei sino-române.
Întâi de toate, îmi doresc promovarea interacțiunilor și a dialogului strâns și la nivel înalt dintre cele două țări. La scurt timp de la sosirea mea în România, am înmânat copiile scrisorilor de acreditare doamnei Ministru de Externe al României. Doamna Ministru și-a exprimat înalta apreciere față de prietenia tradițională, respectiv parteneriatul pragmatic dintre China și România, și totodată dorința de a oferi sprijin și asistență în vederea facilitării misiunii mele în România, fapt ce mi-a demonstrat angajamentul ferm al guvernului român față de aprofundarea Parteneriatului Amplu de Prietenie și Cooperare dintre China și România. În cea de-a doua săptămână de la sosirea mea în România, am însoțit o delegație din China într-o vizită la Parlamentul României, unde am purtat o discuție cu Grupul parlamentar de prietenie cu R.P. Chineză, format din parlamentari ai tuturor partidelor parlamentare, și unde am simțit importanța deosebită acordată relațiilor bilaterale dintre China și România de către poporul român. Sper ca guvernele, partidele politice și forurile legislative ale celor două țări să efectueze mai multe vizite reciproce, consultări și schimburi la toate nivelurile, să aprofundeze dialogul politic, să sporească înțelegerea și încrederea reciprocă, să dezvolte platformele de cooperare în diverse domenii și, de asemenea, să promoveze evoluția coordonată a colaborării în toate aspectele.
Mai departe, îmi doresc ca relația de cooperare cu beneficii comune dintre cele două țări să aibă și mai multe rezultate. În ultima lună, am vizitat numeroase companii chineze care își desfășoară activitatea în România. Printre acestea se numără atât întreprinderi de stat, cât și întreprinderi private, ce activează în domenii precum industria manufacturieră, tehnologie de nivel înalt, finanțe, comerț electronic și logistică. Activitatea acestor întreprinderi a sporit comerțul și investițiile bilaterale și a adus numeroase contribuții la dezvoltarea economică și socială a României. Toți reprezentanții acestor întreprinderi și-au exprimat, fără excepție, încrederea în perspectivele cooperării pragmatice dintre China și România. Am participat la Forumul de promovare a schimburilor comerciale sino-române, unde am purtat discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri românesc. Entuziasmul lor pentru extinderea colaborării cu China m-a impresionat profund. De asemenea, ne-am bucurat de vizita a cinci delegații din China, care au venit în România în vederea consolidării schimburilor cu localitățile și orașele partenere și a explorării modalităților de aprofundare a cooperării pragmatice. Toate acestea demonstrează cât de complementare sunt cele două țări pe plan economic și totodată potențialul imens de cooperare dintre acestea. Sper la aprofundarea schimburilor dintre întreprinderi, respectiv administrații locale, la exploatarea potențialului de colaborare și la obținerea de noi rezultate generate de cooperarea bilaterală.
În al treilea rând, îmi doresc ca schimburile culturale și interumane dintre China și România să devină tot mai bogate și variate. Deși cele două țări sunt despărțite de aproximativ 7000 de kilometri, poziția geografică nu va putea împiedica niciodată prietenia strânsă dintre popoare. Recent, am avut onoarea de a o vizita pe doamna sinolog Anna-Eva Budura, una dintre primii studenți români ajunși în China la studii în anii ‘1950, care acum are respectabila vârstă de mai bine de 90 de ani. De asemenea, am purtat discuții cu studenții noi de la specializarea de limbă chineză, promoția 2025, din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București. În urma acestor întâlniri, am simțit forța vie a continuității schimburilor culturale dintre China și România. Încă din anul 1953, China a introdus pe piață primul film românesc, intitulat O viață mai bună. În prezent, la Sibiu se organizează de 6 ani consecutiv „Sezonul Chinezesc”, eveniment din cadrul Festivalului Internațional de Teatru. Săptămâna aceasta am vizitat Muzeul Art Safari, unde am aflat povestea renumitului artist român Eugen Popa, care, în anii ‘60, a predat la Hangzhou, în China, aducând contribuții majore la dezvoltarea sistemului educațional în domeniul artei plastice în China. Această poveste îi inspiră pe artiștii de astăzi ai ambelor țări să aprofundeze schimburile bilaterale și să învețe unii de la alții. În China spunem că „relațiile dintre state se bazează pe relațiile dintre oameni, iar relațiile dintre oameni au la bază conexiunea sufletească.” Sper ca schimburile bilaterale dintre cele două țări în domeniul educației, al culturii, al tineretului și sportului să se extindă neîncetat, sper ca tot mai mulți cetățeni ai celor două state să se viziteze reciproc, să aprofundeze înțelegerea reciprocă, astfel încât prietenia sino-română să crească, să își întindă rădăcinile tot mai adânc.
Întrebarea 4: Ce activități culturale urmează să organizeze Ambasada Chinei în România în perioada următoare?
Domnul Ambasador Chen: Bucureștiul este un oraș plin de viață, o adevărată capitală culturală, cu un mediu artistic deosebit de bogat. Cu câteva zile în urmă am urmărit concertul Orchestrei Simfonice „George Enescu”, a cărei performanță m-a impresionat profund. Ambasada Chinei în România acordă o mare importanță schimburilor culturale dintre cele două țări și promovează activ vizitele și spectacolele grupurilor artistice chineze în România. De la învestirea mea în funcție, am participat la Concertul de Toamnă dedicat Festivalului Mijlocului Toamnei, organizat de un ansamblu artistic chinez la ARCUB București, precum și la Târgul de Turism China 2025, la care au fost prezenți reprezentanți ai ambelor țări din domeniul turismului. Recent, poeți chinezi au participat la Festivalul Internațional de Poezie București, iar Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu a fost invitat la Festivalul Internațional de Arte de la Shanghai. Săptămâna viitoare, un ansamblu artistic din Beijing va susține la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București un spectacol complex, care va include elemente de muzică tradițională chineză, dans, acrobații și operă chinezească. În alte cuvinte, schimburile artistice dintre China și România sunt bogate și variate, aducând mereu noi momente de strălucire și inspirație culturală.
Peste doar câteva luni vom întâmpina cea mai importantă sărbătoare tradițională a Chinei – Festivalul Primăverii, cunoscut și sub numele de Anul Nou Chinezesc. În anul 2024, Festivalul Primăverii a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii întocmită de UNESCO. Conform calendarului chinezesc, anul 2026 va fi Anul Calului, iar în cultura noastră calul simbolizează progresul și avântul de dezvoltare. Vom împărtăși împreună cu prietenii români bucuria și atmosfera senină a Anului Nou Chinezesc prin concerte dedicate Festivalului Primăverii, reprezentații artistice și activități culturale interactive, așteptând cu toții un An al Calului mai frumos și mai promițător.
Pe lângă activitățile culturale organizate de Ambasadă, îi invităm cu căldură pe toți cei interesați de cultura chineză să urmărească evenimentele găzduite de Centrul Cultural Chinez din București, care includ expoziții, spectacole, conferințe, proiecții de filme, precum și cursuri de Taiji, arta ceaiului și gastronomie tradițională chineză.
Desigur, îi încurajăm pe cât mai mulți prieteni români să viziteze China, pentru a descoperi cultura chineză, care este atât străveche cât și modernă, tradițională dar totuși și deschisă, profundă și plină de vitalitate.