"Cooperarea în format 16+1" este o platform de cooperare a consultării largi, contribuției comune și beneficiilor reciproce

2018-07-06 16:54

Cea de-a șaptea reuniune a liderilor China-Europa Centrală și de Est va avea loc la data de 7 iulie 2018 în capitala Bulgariei, Sofia. Sunt foarte bucuros să revizuiesc rezultatele "Cooperarii în format 16+1" cu cititorii din România în ajunul reuniunii, punând speranța într-un viitor luminos de cooperare.

"Cooperarea în format 16+1" a început în anul 2012. În acel moment, am fost directorul de la Departamentul Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din China și am avut noroc să particip la întregul proces al stabilirii mecanismului relevant. În acel an, creșterea economică mondială a încetinit, iar criza datoriilor europene a continuat să se aprofundeze. Dezvoltarea Europei nu este una echilibrată. Unele țări au sarcini financiare grele, nivelul șomajului este ridicat, competitivitatea economică scade, iar procesul de integrare este unul frustrat. Raportul Organizației Națiunilor Unite a folosit calificativul "sever" pentru a descrie situația economică din Europa în acel an. Afectată de economia mondială, economia chineză se confruntă, de asemenea, cu o presiune descendentă. Se poate spune că lumea, Europa și China au întâmpinat diferite grade de dificultate.

China este a doua cea mai mare putere economică din lume, iar Europa cuprinde cel mai mare număr de țări dezvoltate. Dezvoltarea relațiilor China-UE au o mare importanță pozitivă pentru cele două economii în sine și pentru redresarea economiei mondiale. Prin urmare, guvernul chinez acordă o importanță deosebită Europei și relațiilor China-UE dintr-o perspectivă strategică și pe termen lung, transmite în mod activ încrederea în integrarea europeană și încearcă să exploreze noi modalități și canale de cooperare China-UE.

"Cooperarea în format 16+1" și-a făcut apariția la acel timp oportun. Este o platformă de cooperare înființată în comun de China și țările din Europa Centrală și de Est. Aceasta poate valorifica potențialul relațiilor tradiționale prietenoase dintre China și țările Europei Centrale și de Est și poate spori vitalitatea relațiilor bilaterale. De asemenea, ca un "incubator" al cooperării regionale, "Cooperarea în format 16+1" poate contribui la promovarea a noi puncte de creștere pentru economia europeană, restrânge decalajul din cadrul UE și contribui la dezvoltarea și integrarea echilibrată a Europei. De la înființare, acest mecanism a reprezentat o formă de cooperare reciproc avantajoasă între China și cele 16 țări din Europa Centrală și de Est și este o nouă măsură de promovare a aprofundării relațiilor China-UE și o parte importantă a relațiilor China-UE. În 2013, președintele Xi Jinping a propus Inițiativa Belt and Road, Europa Centrală și de Est fiind o zonă importantă de-a lungul Belt and Road. Această inițiativă a inclus "Cooperarea în format 16+1" care a inaugurat un spațiu și mai larg de dezvoltare.

"Cooperarea în format 16+1" și Inițiativa Belt and Road nu reprezintă o concurență geografică, ci o etapă pentru China de a colabora fructuos cu țările din Europa Centrală și de Est. Nu e ringul de boxe, ci o scenă a simfoniei. În această scenă, nu avem învinși, nu există monopol, ci să cooperăm, să lucrăm împreună, să jucăm împreună, să ne arătăm talentele, să începem un capitol de beneficii reciproce, să câștigăm împreună și să contribuim la construirea unei comunități umane cu un destin comun.

În ultimii șase ani, cu eforturile concertate ale tuturor părților, "Cooperarea în format 16+1" a aderat la conceptul de cooperare a "negocierii în egalitate, a avantajului reciproc, a deschiderii, a toleranței și a inovației pragmatice". Mecanismul a fost îmbunătățit continuu, domeniile s-au lărgit treptat și rezultatele au devenit din ce în ce mai fructuoase.

În primul rând, comunicarea politică a fost întărită în mod continuu. China și cele 16 țări din Europa Centrală și de Est au formulat Planul de Cooperare pe Termen Mediu, au publicat o serie de documente finale și au stabilit peste 20 de platforme de schimb în domeniile economiei, comerțului, agriculturii, sănătății, turismului, energiei și la nivel local. Multe inițiative majore, cum ar fi calea ferată Ungaria-Serbia, "China-Europe Land-Sea Express Line" și interconexiunea în regiunea adriatică-baltică-pontică, precum și peste 200 de inițiative specifice au fost lansate.

În al doilea rând, cooperarea pragmatică a fost promovată în continuare. Volumul comerțului dintre China și cele 16 țări din Europa Centrală și de Est a crescut de la 43,9 miliarde de dolari SUA în 2010 la 68 de miliarde de dolari SUA în 2017, iar investiția chineză cumulată în 16 țări s-a triplat, contribuind pozitiv la dezvoltarea economică și socială a țărilor din Europa Centrală și de Est. Cele două părți au organizat expoziții, târguri și alte activități comune, au consolidat cooperarea vamală, iar pe piața chineză au intrat din ce în ce mai multe produse de înaltă calitate din Europa Centrală și de Est. Au fost finalizate și puse în funcțiune o serie de proiecte de referință pentru infrastructură. Au fost deschise 57 de linii de cale ferată China-Europa și mai multe curse aeriene directe care leagă China și țările din Europa Centrală și de Est.

În al treilea rând, au devenit mai bogate și schimburile culturale. Datorită acestei colaborări a Chinei cu țările din Europa Centrală și de Est, au fost organizați in format 16+1, anul turismului, anul de schimb umanist, anul mass-media și anul cooperării locale. Pentru cetățenii chinezi, cele 16 țări au devenit țări de destinație turistică. Din 2011 până în 2016, numărul schimburilor turistice reciproce între China și țările din Europa Centrală și de Est a crescut de la 510.000 la 1,3 milioane. China a înființat împreună cu țările din Europa Centrală și de Est 29 de institute Confucius, iar numărul studenților internaționali în ambele direcții s-a dublat.

În al patrulea rând, anvergura cooperării continuă să crească. Pe lângă China și cele 16 țări din Europa Centrală și de Est drept membri ai mecanismului, Austria, Belarus, Grecia, Elveția, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Uniunea Europeană au devenit în mod succesiv observatori, iar cooperarea tripartită a fost promovată în mod activ. "Cooperarea în format 16+1" a promovat tot mai mult legătura dintre Europa de Est, Europa de Vest și Asia-Europa, devenind un motor de cooperare deschisă, egală și deschisă.

România este un punct important al "Cooperării în format 16+1", unde a avut loc cu succes cea de-a doua reuniune a liderilor în format 16+1, "Dialogul partidelor politice 2017, dintre China și țările Europei Centrale și de Est", a 9-a ediție a Forumului de Cooperare Agricolă și Comercială 16+1, primul Târg și Conferința Energetică 16+1, a fost înființat Centrul de Dialog și Cooperare pentru Proiectele Energetice (CDCEP 16+1) și a adus contribuții remarcabile la promovare "Cooperarea în format 16+1".

În același timp, datorită cooperării în format 16+1, relația chino-română a devenit mai completă. În anul 2012, volumul comerțului chino-român a fost de doar 3,78 miliarde de dolari SUA și prezenta o tendință de scădere. După lansarea "Coperării în format 16+1", volumul comerțului s-a redresat și a ajuns anul trecut la 5,6 miliarde de dolari americani, iar în doar primul trimestru al acestui an ajungând la 1,53 miliarde de dolari SUA. Astfel, exporturile României către China au crescut cu 30% față de primului trimestru al anului precedent. Proiectele de cooperare în domeniul energiei și al infrastructurii, cum ar fi centrala nucleară de la Cernavodă, progresează constant. Carnea de porc, vinul, lucerna, și alte produse românești au intrat pe piața chineză. Anul trecut în România au călătorit cca. 7000 de turiști chinezi. Cele două părți au adoptat masuri de facilitare a eliberării vizelor. China a deschis în România Centrul de viză pentru China, primul centru de acest gen din Europa Centrală și de Est. România a simplificat procedurile de acordare a vizelor pe termen scurt pentru cetățenii chinezi. Institutul Cultural Român la Beijing funcționează cu succes, iar China accelerează pregătirile pentru a înființa Institutul Cultural Chinez la București. Am lucrat mult timp în România și am revenit la Ambasada Chinei din România la sfârșitul anului trecut. Sunt deosebit de încântat să aflu progresul relațiilor bilaterale din ultimii ani. Am convingere că relațiile bilaterale vor duce la un viitor și mai luminos.

În epoca globalizării, țările sunt interdependente, cu un destin comun, una având miză în viitorul celeilalt. Ca țară mare responsabilă, China va continua să pledeze pentru pace, dezvoltare, cooperare și beneficiu reciproc, să promoveze construirea Belt and Road urmând principiul realizării unei creșteri comune prin discuții și colaborare, precum și să se angajeze într-o economie mondială deschisă. Poarta mare a Chinei va rămâne mereu deschisă, ceea ce o va face să se deschidă din ce în ce mai larg. De la începutul acestui an, China a redus tariful vamal la autovehicule importate de la 25% la 15%, a redus tarifele vamale la 1.500 de tipuri de bunuri de consum și a pus în aplicare tarifele zero pentru 28 de tipuri de medicamente anticanceroase. Se estimează că, în următorii 15 ani, China va importa 24 de triliarde de dolari SUA de bunuri și va absorbi investiții directe străine de peste 2 triliarde de dolari SUA. Investiția chineză totală în străinătate va ajunge la 2 triliarde de dolari SUA. Acest lucru va aduce fără îndoială oportunități enorme pentru Europa Centrală și de Est, pentru toată Europa și lumea în sine. Cea de-a șaptea reuniune a liderilor China-Europa Centrală și de Est va avea loc într-un mediu deschis și benefic, cu siguranță obținând rezultate fructuoase, aducând oportunități relațiilor China-România și va seta direcția pentru următoarea etapă a "Cooperării în format 16+1" care va oferi ajutor nelimitat pentru construirea unei comunității umane cu un destin comun.

Ambasada Republicii Populare Chineze în România
http://www.chinaembassy.org.ro