Dl Tu Jiang, însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei Chinei în România, oferă un interviu AGERPRES

2018-08-02 14:34

AGERPRES: Ce rezultate s-au obţinut în urma celei de-a VII-a reuniuni a liderilor din China şi Europa Centrală şi de Est?

Tu Jiang: Cea de-a 7-a reuniune a liderilor din China şi Europa Centrală şi de Est a atras atenţia tuturor părţilor. Rezultatele întâlnirii au fost unele remarcabile, fiind publicate Sofia Guidelines şi semnate peste 20 de acorduri de cooperare în domeniul infrastructurii de transport şi energie, parcuri industriale, finanţe, educaţie, cultură şi inspecţie de calitate şi altele. Mai mult de 40 de proiecte de cooperări au fost incluse în lista rezultatelor reuniunii. Intrarea în cel de-al VII-lea an al "Cooperării în format 16+1" reprezintă o mare vitalitate.

În primul rând, reuniunea subliniază faptul că "Cooperarea în format 16+1" este o componentă importantă şi un supliment util în relaţiile China-UE. Părţile participante au promis să se bazeze pe "Cooperarea în format 16+1" pentru a promova în comun dezvoltarea durabilă şi echilibrată a relaţiilor China-UE. China sprijină ferm integrarea europeană şi este dispusă să construiască o cooperare reciproc avantajoasă şi profitabilă între China, Europa Centrală şi de Est şi Uniunea Europeană. Se speră că UE va rămâne unită, stabilă, deschisă şi prosperă. Ţările din Europa Centrală şi de Est sprijină şi promovează parteneriatul China-UE, caracterizat prin pace, creştere, reforme şi civilizaţie, precum şi Agenda strategică de cooperare China-UE 2020. Vor promova cooperarea pragmatică experimentală conform Platformei de conectivitate China-UE, Planului de investiţii pentru Europa, Reţelei pan-europene de infrastructuri de transport şi liniile prelungite ale acesteia şi vor sprijini încheierea unui acord de investiţii la nivel înalt şi cuprinzător dintre China şi UE. Faptele au dovedit că "Cooperarea în format 16+1" nu se implică în competiţia geopolitică, nu este un cerc închis, ci o platformă largă de deschidere, transparenţă şi toleranţă, care este în concordanţă cu interesele comune ale Chinei şi ale UE, care favorizează aprofundarea relaţiilor China-UE şi promovează dezvoltarea echilibrată în interiorul Europei.

În al doilea rând, această cooperare are drept scop menţinerea globalizării economice şi a comerţului liber. Reuniunea a avut loc pe fundalul unilateralismului şi al protecţionismului comercial la nivel global. Cu tema "Aprofundarea cooperării deschise şi pragmatice pentru prosperitate incluzivă", întâlnirea a fost dedicată deschiderii unui nou capitol al "Cooperării în format 16+1". "Cooperarea în format 16+1" a ajuns la un nou consens important în continuarea promovării liberalizării şi facilitării comerţului şi a investiţiilor. Premierul Li Keqiang şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la promovarea în comun a liberalizării comerţului, împotriva protecţionismului şi unilateralismului şi apărarea sistemului comercial multilateral bazat pe reguli, fiind astfel susţinut de lideri şi oameni de afaceri ai părţilor participante. China şi alte ţări au semnat documente de colaborare cu privire la siguranţă alimentară, carantină sanitară şi importul-exportul de seminţe ale florii-soarelui, păsări de specii rare şi specii de cai. Departamentele relevante din China şi România discută semnarea documentelor cu privire la exportul mierii din România către China. China va continua să extindă importul de produse agricole şi de produse industriale de înaltă calitate din ţările Europei Centrale şi de Est, să încurajeze întreprinderile să investească în ţările Europei Centrale şi de Est şi să pună în aplicare consensul de întâlnire prin acţiuni practice.

În al treilea rând, scopul acestei întruniri este acela de a evidenţia cooperarea în domeniul parcurilor industriale şi inovării. Construcţia de parcuri şi cooperarea în materie de inovare reprezintă o nouă idee uimitoare a "Cooperării în format 16+1". Zona de demonstraţie din cadrul cooperării economice şi comerciale în format 16+1 din Ningbo, Zhejiang, Zona de cooperare pentru întreprinderi mici şi mijlocii din Cangzhou, Hebei şi Zona de schimb umanitară în format 16+1 din Delta Yangtze au început să funcţioneze. Primul parc agricol demonstrativ 16+1 a fost inaugurat. China salută participarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la construcţia de diverse tipuri de parcuri, sprijină instituirea unui mecanism de cooperare în domeniul protecţiei mediului în formatul 16+1 cât mai curând posibil, sprijină înfiinţarea centrului de logistică şi expoziţii pentru comercializarea electronică a produselor agricole şi susţine programul "Parteneriatul dintre China-Ţările din Europa Centrală şi de Est pentru Inovare în Ştiinţă şi Tehnologie", în vederea sporirii dinamicii pentru cooperarea în materie de inovare 16+1. În etapa următoare, România va înfiinţa Centrul de coordonare a oraşelor inteligente în format 16+1, iar în 2019 va organiza o conferinţă pentru promovarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor. China şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi-au exprimat sprijinul pentru acest lucru şi aşteaptă cu nerăbdare cooperarea dintre China şi România în domeniul parcurilor şi inovării.

În al patrulea rând, reuniunea a promovat cooperarea financiară. În ajunul întâlnirii, asociaţia interbancară în format 16+1 a deţinut primul consiliu şi a emis "Planul de acţiune cooperativ al asociaţiei interbancare în format 16+1 pentru 2018-2020". Activitatea de carduri UnionPay se desfăşoară în 12 ţări din Europa Centrală şi de Est, iar turiştilor chinezi le este mult mai convenabil să facă plată cu acesta. Părţile participante au susţinut înfiinţarea Centrului de Coordonare a Tehnologiei Financiare în format 16+1 şi au salutat China să semneze un memorandum de întelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul supravegherii financiare cu mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. China salută instituţiile financiare din Europa Centrală şi de Est pentru a-şi înfiinţa sucursale, a desfăşura afaceri sau a investi în instituţii financiare chineze şi speră că ţările din Europa Centrală şi de Est vor lua măsuri eficiente pentru a sprijini instituţiile financiare chineze să-şi extindă afacerile în Europa Centrală şi de Est. În timpul întrevederii bilaterale cu Premierul Li Keqiang, premierul Viorica Dăncilă a subliniat disponibilitatea de a aprofunda cooperarea în domeniul interconectării şi finanţării între cele două ţări. Cred că prin eforturile comune ale ambelor părţi perspectivele de cooperare financiară dintre China şi România vor fi şi mai extinse.

AGERPRES: România este văzută ca Silicon Valley a Uniunii Europene, iar companiile româneşti pot găsi colaboratori de încredere pe piaţa chineză, a declarat la Bucureşti un consilier în cadrul Consiliului de Promovare a Comerţului Internaţional din regiunea chineză Qingdao. Unde vedeţi cele mai promiţătoare nişe de colaborare România-China?

Tu Jiang: Romania are un potenţial agricol mare, o bază industrială puternică şi o dezvoltare rapidă a industriei serviciilor. În ultimul an, PIB-ul a crescut cu 7%, devenind una dintre cele mai rapide economii din lume. De-a lungul ultimilor 40 de ani de reformă şi deschidere, şi China a reuşit cu succes o mişcare mare de la economia de tip închis şi semi-închis la deschis complet şi a obţinut progrese nemaiîntâlnite de dezvoltare în istoria omenirii, contribuind astfel cu mai mult de 30% la creşterea economică mondială, devenind principalul stabilizator şi sursă de energie pentru creşterea economică mondială. China şi România sunt două ţări dinamice din punct de vedere economic, întăresc cooperarea şi se conformează căutării unei vieţi mai bune de către cele două popoare şi constituie, de asemenea, o contribuţie pozitivă la construirea unei comunităţi umane cu un destin comun.

În prezent, relaţiile China-România au menţinut un ritm bun de dezvoltare, iar volumul comerţului bilateral a crescut rapid, ajungând la 5,6 miliarde de dolari SUA anul trecut, cu o creştere de 43,7%. În primul trimestru al acestui an, volumul schimburilor comerciale bilaterale, exporturile din România către China şi importurile din China au crescut cu peste 30% faţă de anul precedent. În cadrul "Cooperării în format 16+1" şi al Iniţiativei Belt and Road, cooperarea dintre China şi România în domeniul energiei nucleare, al energiei termice şi al altor proiecte mari a continuat să avanseze. Cele două părţi discută cooperarea în infrastructură, cum ar fi autostrăzile şi căile ferate. Departamentele turistice din cele două ţări au început să discute despre cooperarea în domeniul turismului. Compania Huawei a semnat o scrisoare de cooperare cu Ministerul Educaţiei Naţionale al României pentru a susţine tinerii din România să studieze în China, iar compania aceasta a creat în România un centru de asistenţă tehnică la nivel mondial pentru a oferi suport tehnic şi soluţii pentru utilizatorii de telecomunicaţii din Europa, Asia de Vest şi Africa de Nord. Se speră că ambele părţi se vor concentra pe cooperarea solidă şi perfectă în domeniile menţionate mai sus, oferind un nou impuls pentru relaţiile bilaterale şi stabilind un nou punct de referinţă pentru extinderea cooperării.

AGERPRES: România are probleme în ceea ce priveşte infrastructura - autostrăzi, în special - iar China a fost menţionată de câteva ori în discuţiile despre infrastructură. Ce îi împiedică pe investitorii chinezi de a se implica în acest domeniu? Există perspective ale firmelor chineze în acest domeniu sau normele UE sunt o piedică pentru colaborare?

Tu Jiang: În ultimii ani, proiectele europene de infrastructură care implică companii chineze au progresat rapid, construcţia centralei nucleare Hinkley Point din Marea Britanie şi construcţia Airport City Manchester au fost promovate în mod activ, iar podul din Belgrad, Serbia, de pe Dunăre a fost finalizat şi deschis traficului, autostrada E763 se aşteaptă să fie finalizată până la sfârşitul acestui an, Termocentrala Stanari a Bosniei şi Herţegovinei a fost conectată la reţeaua de generare a energiei electrice, calea ferată Ungaria-Serbia şi China-Europe land-sea express line au progresat constant, companiile chineze au semnat un contract pentru construirea podului din Croaţia de trecere a mării.

Proiectele de mai sus implică atât state membre UE, cât şi ţări care încearcă să adere la UE. Se poate observa că companiile chineze au voinţa şi capacitatea de a întreprinde proiecte de infrastructură în ţările UE, printre care şi România. Cu toate acestea, progresul în cooperarea în domeniul infrastructurii dintre China şi România este lent, ceea ce ne cere să ne gândim şi cercetăm profund. În acest sens, atitudinea guvernului chinez este clară şi consecventă, adică guvernul chinez încurajează şi sprijină întreprinderile puternice să participe la proiectul din România în conformitate cu regulile pieţei şi cu principiile comerciale şi să obţină beneficii reciproce şi dezvoltarea comună.

În timpul întâlnirii liderilor în format 16+1, China şi România au semnat Memorandumul de înţelegere între Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă din R. P. Chineză şi Ministerul Transporturilor din România pentru cooperare în domeniul transporturilor şi infrastructurii. Cred că acest document va oferi un sprijin mai amplu politic pentru cooperarea în domeniul infrastructurii între cele două ţări.

AGERPRES: Care este stadiul proiectului Reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, pentru care a fost semnată înţelegerea România/China?

Tu Jiang: Prim-ministrul Viorica Dăncilă a înmânat prim-ministrului Li Keqiang "Scrisoarea de suport proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă". Aceasta este o realizare importantă a "Cooperării în format 16+1" din acest an. China consideră că energia curată este unul dintre domeniile-cheie ale cooperării chino-române şi acordă o mare importanţă proiectului de centrale nucleare din Cernavodă. În calitate de a treia companie de energie nucleară ca mărime din lume, compania CGN din China are o echipă de lucru riguroasă şi pragmatică şi negociază constant cu România. Cooperarea în domeniul energiei nucleare este un proiect de sistem ambiţios care implică multe detalii ale negocierilor. Se speră că ambele părţi vor accelera progresul şi vor promova proiectul pentru a face progrese substanţiale, făcându-l un proiect demonstrativ de succes pentru cooperarea chino-română şi contribuind la consolidarea securităţii energetice, competitivităţii economice, revitalizării industriale şi extinderii ocupării forţei de muncă.

AGERPRES: China are o relaţie foarte strânsă cu Rusia, care domină piaţa energetică de la Estul României. România este abordată, în contextul pieţei energetice, pentru a stabili un "echilibru" în regiune, spun partenerii americani ai României. Cum abordează investitorii chinezi acest aspect?

Tu Jiang: China aderă ferm la o politică externă de pace independentă, respinge cu hotărâre mentalitatea războiului rece şi politica de forţă, respectă drepturile popoarelor din toate ţările de a-şi alege propria cale de dezvoltare şi este dispusă să colaboreze cu toate ţările pentru a promova construirea unui nou tip de relaţii internaţionale şi a unei comunităţi umane cu un destin comun.

"Cooperarea în format 16 + 1" întreprinsă de China şi România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est nu este o alianţă politică, ci o platformă pentru cooperarea economică, comercială şi culturală, nu este un ring de box, ci o scenă a simfoniei de înţelegere şi colaborare. China împreună cu România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est au aderat mereu la conceptul de cooperare deschisă, consultare egală, beneficii reciproce şi cooperare avantajoasă, care nu se implică în jocuri cu sumă zero, iar fiecare parte reprezentând un capitol de colaborare.

Cooperarea în materie de investiţii între China şi România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est nu numai că promovează dezvoltarea Chinei şi ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ci şi contribuie la reducerea decalajului din cadrul UE şi la avansarea procesului de integrare europeană. Suntem dispuşi să lucrăm împreună cu partea română pentru a ne face propriile lucruri bune, pentru a face o treabă bună în cooperarea chino-română şi a realiza o dezvoltare comună.

AGERPRES: În prezent se poate vorbi de un "război economic" între SUA şi China, lucru evident şi pe marile burse ale lumii. SUA sunt un partener strategic al României, inclusiv economic. Cum vede China, din perspectiva afacerilor, poziţionarea ţării noastre? Unde sunt blocajele şi unde sunt oportunităţile?

Tu Jiang: O serie de măsuri unilaterale şi de protecţie a investiţiilor comerciale recent adoptate de guvernul american au generat îngrijorări şi condamnări pe scară largă în lume şi au condus, de asemenea, la faptul ca multe ţări să contracareze.

China s-a opus întotdeauna unilateralismului şi s-a opus protecţionismului comercial şi investiţional. Am făcut tot posibilul pentru a promova înţelegerea obiectivă a procesului de globalizare şi pentru a aborda raţional problemele şi diferenţele din relaţiile comerciale, însă acest lucru presupune ca părţile implicate să se mişte în aceeaşi direcţie.

După cum a declarat premierul Li Keqiang, China nu va lua niciodată iniţiativa de a provoca litigii comerciale şi nu va dezlănţui un război comercial. Cu toate acestea, dacă cealaltă parte adoptă practica creşterii tarifelor vamale şi porneşte războiul comercial, China va lua cu siguranţă contramăsuri corespunzătoare. Aceasta nu este numai pentru a-şi proteja propriile interese de dezvoltare, ci şi pentru a menţine regulile OMC. Nu vor fi câştigători în războiul comercial şi nu vor fi afectate numai întreprinderile şi consumatorii ambelor părţi, ci şi procesul de redresare economică mondială. Dacă se insistă asupra acestuia, rezultatul nu poate decât să dăuneze intereselor proprii şi ale altora.

Momentul actual al redresării economice mondiale nu este uşor de realizat, iar fundaţia nu este încă stabilă. Ţările ar trebui să consolideze cooperarea pentru a spori creşterea comercială, mai degrabă decât a barierelor comerciale şi protecţionismului. Atât China, cât şi România sunt adepţii regulilor economice şi comerciale multilaterale şi sunt apărătorii sistemului de liber schimb. China este dispusă să colaboreze cu ţări din întreaga lume, inclusiv cu România, pentru a proteja împreună multilateralismul şi globalizarea economică, pentru a promova liberalizarea şi facilitarea comerţului şi a investiţiilor şi pentru a face cooperarea mai benefică pentru poporul din China şi Europa Centrală şi de Est şi pentru stabilitatea şi dezvoltarea regiunii şi a lumii.

Ambasada Republicii Populare Chineze în România
http://www.chinaembassy.org.ro